a part of me

I feel the autumn with all parts of me: with my body (I've got a cold, of course), with my mind (I'm thinking of autumn decor, colors, activities) with my heart (I feel a little nostalgic) and my soul.

But today I feel that all the things are in a good place, including me. I feel that I started to find my place in my new home. I feel that I belong here and I love this feeling.

I woke up in the early morning and the sun was shining soo beautiful and the wind was whispering to prepare myself for a full autumn.

I miss my handmade work but now I have to study and prepare myself for a new career :)) I am a kindergarten teacher.yeeey!! so I have tons of work to do.

I didn't tell you that we (me and my husband) celebrated the second year of marriage. Yes, we already have 2 years but I feel like the first day when I met him. oh, my heart still beats a little faster when he is around.
He is my alter ego, my rock and all the stuff that you can say about your soul mate. He really IS. Enough with all this sugary stuff :)


until next time,
feel the autumn!

love,
ralu


Read more!

two plus one

Hello everyone,

Today I want to introduce you to my dear, clumsy dog named Daisy. It's a she and I adore it. I know that is just a dog, but it can bring joy and diversity in your live. Because of Daisy I wake up in the early morning, meaning 6.20 a.m and  you know that I'm not a morning person.

I don't think that is necesary to say that I have no more shoes. She chews everything!! But we are learning pretty fast what we are allowed and not allowed to do.

Until next time,
keep your shoes safe!

love,
ralu
Read more!

remember the date

Hello everybody,

I am so busy these days because I'm working to my school project.  Soon I will show you what mess I am doing and thanks God that my husband is not in town :D

But until then, I want to show you a little interview that I gave for some blogger.

You can find it here.(click, click)

Until next time,

keep looking for the bright side in all things!

love,

ralu

Read more!

love is in the air

so true....... love IS in the air everywhere I go, but it must be in our heart,
so do not let it escape and put it in your heart

Read more!

bless you

achoo!!! yes, I got a nasty cold and my dear husband took care of me. I stud in bed for 4 days, but yesterday I felt that I m healthy and I cooked something while Raz was working(or smth, but was not around)

I made him a surprise. I backed some muffins!!! I felt like a chef doing this CEF dessert <cheap, easy,  fast =))

But I had to do something new. Is not enough to do something normal, because it expected, I had to add some twist to it, so I had an idea. I made some printable things that I use like little labels. You will see in the pictures.

You think I don't know that is not a big thing...well...I know it, but this way my way telling my husband that I am sooo thankful that I have someone to take care of me and say nice things, make me laugh and make me feel beautiful even if I have a black circle around my eyes, and I snore and I have dry lips and...(you will forget last things that I sad about me when you will close the page :)) ).

Anyway, I am thankful about everything and this is how I know to show it!

thank you!



Read more!

1 year 1 month 1 week

Today, Raz and I, we have the anniversary of our wedding. we reached together 1 year 1 month and 1 week. yeey for the love :)  and today he manage to come home for a week. yeeey for that too :). I use a lots of smiley face because I am sooo sooo happy.

oki, how I told you in the past post I had to do something to celebrate he's arrival, but yesterday I wasn't at home most of the day  and when I finally arrived at home, I was very tired.  I try to do something nice. I cleaned the house, I let thing the way my husband like, but I didn't put the things together  the way Raz does. without him I am not complete. and that's the marriage about. complete one another and love the other one beause together you can reach perfection( in romanian we have another word for that but I don't know the equivalent word for it. we call it desavarsire).

 

As you can see in the pictures, I didn't have much time to prepare something more sophisticated than this, but I wrote a love note and that was my salvation :)

 

In the last photo it's an  attempt to do something ridiculously cute, but didn't turn out that well.  I broke two light bulbs and now we don't have any light in the bedroom(my husband doesn't know that yet because he just arrived at home this morning and I don't plan to tell him soon, I can wait until it get dark outside ouups) 

Read more!

dinner time

Am ajuns la Timisoara, noua mea casa. Dupa ce am petrecut o dupa amiaza minunata cu Alma,  a trebuit sa merg la apartament, dar Raz e plecat din oras si eu sunt singura...bineinteles ca pe toti ne duce gandul la faptul ca acesta nu ar fi un lucru rau, chiar dimpotriva, dar imi e tare dor de el si nu-mi place deloc sa fiu singura.

Today I arrived in Timisoara, my new home, but my husband it is out of town with some buisness and i am home alone...you might say party like a rockstar, buuuuut the things didn't work that well because I miss a lot my love of my live and I hate to be home alone.

Today I arrived in Timisoara, my new home, but my husband it is out of town with some buisness and i am home alone...you might say party like a rockstar, buuuuut the things didn't work that well because I miss a lot my love of my live and I hate to be home alone.

A venit vremea cinei, am mers in bucatarie si am deschis frigiderul- nimic neobisnuit pana aici, dar mai ca nu au iesit lilieci ca in Scooby Doo ca era tare gol inauntru. totusi am gasit niste resturi de ciocolata si un helas si cred ca e suficient. In living erau trei mere uitate de cand am plecat de acasa care ma asteptau nerabdatoare, asa ca am facut niste sandwichuri de mere care mi-au facut acid la stomac mi-au alinat foamea :)

Noroc ca am mancat un croissant la amiaza ca altfel...


It was dinner time, I opened my fridge and...I heard an ECO ECo eco, because it was sooo empty. I have a piece of chocolate, some lemon juise and that's enough. I  found some apples in the living room and I had an ideea. the solution was apple sandwich...with melt chocolate, cereals and off course sliced apples

Read more!

de la iubita la sotie iubita

azi casnicia noastra (raz si cu mine) implineste un an :)  mi s-a parut cel mai scurt an din istorie si totusi cu numeroase evenimente si cu multe <asta e prima oara cand>

dar casnicia te invata multe...multe despre tine si multe despre cel care iti e alaturi. si in fiecare zi descoperi o alta mica trasatura care pana acum statea ascunsa. parca altfel ii zambesc ochisorii astazi fata de ieri si tooot asa lucruri marunte care pana acum nu le-am putut vedea, dar ce plictisitor ar fi sa stiu totul despre el si el despre mine! Asa ca fiecare zi ne daruieste descoperirea unui alt mic secret ce sta bine asacuns pana la momentul oportun. Dar aici e si un mic skepsis. Daca nu ai ochi sa vezi toate aceste mici minuni de zi cu zi, atunci lasa-ma sa iti spun ca ochisorii tai au nevoie de ajutatori..o pereche de ochelari nu strica niciodata si iti dau si un aer mai cool :)

m-am gandit ca o intamplare hazlie nu strica sa o impartasesc cu voi asa ca o sa va povestesc ceva...

dupa ce ne-am mutat impreuna, am aflat ca acest om minunat de langa mine adora sa puna draperii la ferestre si pe langa asta sa le mai tina si trase. Eu ador sa fie lumina in casa si sa ma trezesc cand bate soarele in geam...niciodata nu am avut draperii, credeam ca asta e menirea geamurilor- sa stea fara draperii si sa inunde cu lumina incaperea, dar spre surprinderea mea nu inseamna acelasi lucru pentru toti. Asa ca iubitul meu sot a pus draperii la toate geamurile-doar cel de la camera de lucru a scapat(pfiuu ca prin urechile acului).

pentru raz, cred ca surprinderea cea mai mare a fost cand i-am spus ca pentru mine gunoiul se duce doar de el. La noi in familie, unde am crescut, tata e cel care duce gunoiul, asa ca in mintea mea menirea barbatului e de a duce gunoiul =)) pana acum credeti-ma ca nu l-am dus niciodata si prin faptul ca imi respecta aceste mici lucruri imi arata intelegerea si dragostea pe care o are.

Iubitul meu sot, daca citesti cele scrise de mine sa stii ca nu vreau sa-ti insir calitatile pe care, slava Domnului, le ai, vreau doar sa spun ca in fiecare zi ma faci tot mai fericita pentru ca nu incetez sa descopar cate ceva nou la tine.

Azi ca e o asa zi importanta [chiar daca ,asa cum ne sade bine, suntem din nou la distanta unul de altul] vreau doar sa  iti multumesc ca ai ales sa iti fiu sotie.

Read more!

un an de la inchiriere

In primul rand ar trebui sa spun ca am ajuns si noi intr-un final acasa, slava Domnului ca am ajuns cu bine, desi intoarcerea a durat o saptamana, mda...long story

Sfantul Ilie

Bun, dar altceva intentionam sa impartasesc cu voi. Dupa cum stim, ieri a fost Sfantul Ilie si s-a implinit un an decand am inchiriat apartamentul in care stam acum.
e intr-un bloc comunist, zona buna, dar grooooaaazic de murdar(ultima parte doar la inceput cand l-am inchiriat, pt ca raz e un cleaning freak, iar eu trebuie sa ma adaptez situatiei)

sa va spun cum a inceput tot. eram in toiul pregatirilor de nunta, dar cum nu aveam unde sa locuim in Timisoara, asa ca a trebuit sa venim aici ca sa cautam un apartament ieftin si asa cum ne doream sa fie. Ne-am urcat in tren si am ajuns la Tm, am luat ziarul la puricat si am gasit un apartament aproape de complex, dar daca stateam in el mai mult de o zi cadeam inttr-o depresie profunda, asa ca am spus <nu, multumesc>cu zambetul pe buze si am plecat mai departe. Al doilea apartament era in Girocului, dar pentru ca soferul de taxi ne-a dus in Giroc, apoi in Girocului, ne-a luat o gramada de bani, eu m-am enervat si chiar daca apartamentul era bun, mobilat, gata de mutat in el am spus din nou <nu, multumesc> plina de nervi. cand ne-am pierdut speranta, un agent imobiliar ne-a spus ca mai are el un apartament in circumvalatiunii cu 3 debarale si 3 camere,2bai, v-am spus de cele 3 debarale?? acesta a fost leit motivul apartamentului.asa ne-a fost prezentat, dar am zis hai sa vedem totusi minunatele debarale.

am ajuns in circumvalatiunii, un om un pic trecut de varsta a doua s-a dat jos de pe o bicicleta, cu parul in vant,cu o servieta, cu ochelari de soare,parca scos din filmele de comedie din anii '70 a venit spre noi, era agentul...imobiliar.

apartamentul mare si luminos, it had me at hello. si da, asta a fost. mobila a fost veche, nu am pastrat-o, o mizerie groaznica. pe jos era linoleu si nu se vedea mizerea atunci cand l-am vizitat, dar cand a trebuit sa facem curatenie si sa punem mobila noastra ..pfffff

noroc cu fetele. Fetele fiind Oana si Dino(o prietena de la cluj), care m-au ajutat enorm. nu puteam face singura toate cate au trebuit facute pt ca raz era plecat.

in bucatarie am decis sa facem noi mobila, cele 3 muschetare, si culmea a iesit minunat, am blat de lemn veritabil, asa cum mi-am dorit din totdeauna

aici e o parte din bucatarie, am blat pe doua laturi ieeeei!!!

          dining, prima cina in casa, am inaugurat-o cu fetele :)

                   in partea stanga e cealalta parte de bucatarie si locul de mic dejun, iar in partea dreapta o parte din dormitor

                             livingul, improvizat cu ce am avut, face parte din mobila de dormitor de acasa de la orastie, dar surprinzator, functioneaza foarte bine

                                                     masa de lucru, masina de cusut, vedere din fata ;))

                                                     masa de lucru, masina de cusut, vedere de sus,
                                                     in partea dreapta am biroul unde invat cateodata

                                            ultima achizitie, din bazarul din sevilla, a ajuns nevatamat pana aici :)



din pacate nu gasesc pozele pe care le-am facut acum un an cand lucram la mobilierul din bucatarie si la curatenie, Oana daca le ai tu pls share Read more!

o zi interesanta

am avut o zi groaznica, cu o mie de lucruri de facut si cand eram in apogeul gandirii suna interfonul...la noi nu suna interfonul...cine poate sa ne caute pe noi, strainii din romania, dar era pt noi, nu a gresit....era un colet!!! un colet cu flori...mda trebuie sa recunosc ca am fost surprinsa. asa cum spuneam intr-un alt mesaj am implinit 6 luni de casnicie (stiu- nici eu nu ma pot obisnui cu gandul) si coletul era pt mine de la iubitul meu...sot (vroiam sa scriu inimioara, iepurel, sau altele, dar nu vreau sa dezvalui aici partea mea sentimentalista si mai ales ca raz e un om serios, cum as putea sa-i spun iepurel de fata cu toata lumea!?)

am primit cel mai frumos buchet pe care l-am vazut vreodata- e buchetul perfect

ca sa vedeti si camera unde stau eu, ma rog, o parte din ea si am terasa yeeeey

hani, daca citesti postul asta sa stii ca buchetul nu a fost chiar perfect, a fost foarte frumos si ce sa zic, am fost putin surprinsa, desi era de datoria ta sa imi trimiti floricele. esti un sot asa cum trebuie sa fie un sot-atent. multumesc pentru zambet

Read more!

i love u hani

chiar daca suntem la 3.198 km distanta nu inseamna ca timpul sta in loc si ne asteapta...inseamna ca azi implinim 6 luni de casnicie...mda stiu ca pare treaba de oameni mari, dar si oamenilor mici se intampla asta (exemplu nostru e pe bune). si avem 6 luni...hani daca citesti asta sa fii mandru de mine ca nu am uitat ca azi 20 februarie avem aniversarea de 186 de zile adica 4464 de ore. poate mai putin de jumatate din timpul asta nu l-am petrecut impreuna, dar dupa cum bine stii relatia noastra a fost tot pe drumuri, purtata dintr-un colt al tarii in celalalt si cateodata a trecut granita. dar cea mai mare granita pe care a trecut-o e cea a materialitatii. nu avem nevoie sa fim fizic unul langa altul atata vreme cat inimioarele noastre sunt pline de celalalt eu. nu vreau sa devin sentimentalista, vreau doar sa spun ca azi e o zi mai speciala si desi vroiam sa scriu despre autobusul 6 am ajuns sa scriu despre ceea ce tocmai ati citit; asa ca povestea despre busul 6 ramane pe alta data Read more!

one way ticket

m-as intoarce in Maroc in orice clipa. au fost niste zile minunate, chiar daca la inceput am fost sceptica in ceea ce priveste locatia in care urma sa merg; cu 2 zile inainte de a pleca era sa contramandez totul, dar multumesc lui Dumnezeu ca nu am facut-o pentru ca am trait clipe minunate.

Dupa o noapte imposibila si un zbor de 2 ore precedat de unul de 4 ore, am ajuns in Marrakech. Am stat in gara si am baut o bautura minunata. se numeste oranciok si e frappe,iar la baza are sirop de portocale si un strat de caramel.Îmmmmm, normal ca salivez acum :)

mergand mai departe, am luat autocarul spre Agadir. Ajunsi acolo nu stiam in ce parte sa o luam ,dar au venit altii la noi pentru a ne indruma sau a oferi un taxi. pana la urma am acceptat taxi, pe care a trebuit sa il negociem,bineinteles. pe drum erau o multime de blocuri in constructie si un peisaj destul de dezolant ,descurajator si toate cuvintele cu de. mi-am zis in gand asta e! mi-a trebui maroc no tine-te bine,domnisoara, aaa..doamna. cu cat ne afundam in oras cu atat parea sa fie mai bine: constructii terminate, unele chiar luxoase si foarte luxoase. la hotel nimic de reprosat.cat se poate de european. ne-am trezit de dimineata pentru maroc :P (pt ca fata de noi sunt cu 3 ore in urma) si am mers sa luam micul dejun. meniul era in franceza, chelnerii vorbeau franceza, toata lumea vorbea franceza, noi stiam sa zicem merci. am comandat un mic dejun marocan si unul european. asteptam noi un timp relativ scurt si vedem un chelner cu o multime de chestii ce trebuia sa le serveasca si vedem ca vine la noi si pune pe masa omleta cu branza, doua clatite cu o chestie dulce cu gust de halva, pahar cu suc natural de portocale, si un frappe.asta era dejunul meu, iar Raz a primit : vedeti in poza ce e pe langa :p ne saturam ca la un pranz copios

in fiecare dimineata aratam asa-nu o sa uit prea curand micurile dejun

Am ajuns in sfarsit pe plaja,dupa ce am ocolit jumate de oras pt a ajunge la ea pt ca domnul ghiduș are o intuitie de invidiat,ca de! doar e meseria lui si stie mai bine, dar am zambit frumos dupa ce m-am descaltat si printre degete ma gadila nisipul asaaaa de fin. ce era ciudat e ca fluxul si refluxul era atat de mare incat te plictiseai sa mergi seara la apa din cauza ca se retragea f mult

era o plaja comuna pentru turisti si localnici si puteai vedea langa europeni in slip minuscul o familie marocana; barbatii aveau pantaloni scurti si femeile erau toate imbrobodite.baieteii aveau chiar si slip,iar fetitele o rochita. venea toata familia la plaja cu umbrela de soare si scaune pliante-simpatici rau

cam atat pentru prima postare. o sa revin cu detalii despre experienta marocana cat de curand

p.s pt sugestii, opinii, intrebari lasati un comm aici sau pe fb sau cand ne vdm putem vorbi :p

Read more!